CE ESTE TERAPIA PRIN MUZICĂ?
Terapia prin muzică se referă la folosirea muzicii sau a elementelor muzicale (sunet, ritm, melodicitate, armonie) într-un cadru individual sau de grup, pentru a facilita comunicarea, relațiile sociale, motivarea, învățarea, exprimarea și alte obiective terapeutice care ajută persoana să ajungă la bunăstare mintală.
Obiectivele tipice ale terapiei prin muzică sunt: rezolvarea conflictelor interne, relaxarea, gestionarea emoțiilor, creșterea conștientizării de sine, auto-exprimarea, rezolvarea problemelor interpersonale, dezvoltarea de relații sănătoase, depășirea traumelor, modificarea stilului de gândire, schimbarea comportamentelor, percepția sensului și împlinirii în viață.
BENEFICII ALE TERAPIEI PRIN MUZICĂ
Muzica poate fi o formă de exprimare imediată în situațiile în care cuvintele sunt mai greu de găsit sau sunt percepute ca periculoase. Muzica permite exprimarea unor emoții negative, precum furia, frica, tristețea. Actul producerii spontane și libere a muzicii exprimă sinele persoanei și este o formă de comportament care oferă informații directe despre motivația acesteia, din care celelalte persoane din grupul terapeutic pot simți ce se află dedesubtul acțiunilor și experienței sale.
Ca răspuns la muzică poate fi trăită o gamă foarte largă de emoții, idei și sentimente, care fac apoi obiectul discuțiilor de grup. Discuțiile despre muzică și sentimente facilitează clarificarea experiențelor și permit participanților și terapeutului să se gândească la semnificațiile procesului muzical/ terapeutic. Pentru unele persoane însă, poate fi imposibil să analizeze muzica prin cuvinte și pentru acestea, experiența muzicală propriu –zisă are un efect terapeutic.
Un alt beneficiu al muzicii în terapie vine din universalitatea sa: ritmul, sunetul, timbrul și melodia sunt întâlnite peste tot în lume și cu toții avem o relație cu muzica, care exprimă o parte din ceea ce suntem. Muzica are puterea de a aduce oamenii laolaltă ca și grup și comportamentul muzical creează un adevărat fenomen social care se întâlnește pretutindeni.
În terapia prin muzică se exprimă imaginația și creativitatea persoanei, iar muzica și emoțiile fuzionează.
CUM SE DESFĂȘOARĂ O SESIUNE?
Experiența muzicală utilizată în terapie poate lua diverse forme:
Improvizația – Presupune producerea spontană a muzicii, cu instrumente de percuție sau de suflat care nu necesită cunoștințe muzicale anterioare pentru a fi utilziate. Improvizația este stimulată și ghidată de sentimentele, ideile, imaginile, amintirile pe care participanții și terapeutul le-au identificat ca și teme de explorat în terapie. Participanților li se poate cere să aleagă titluri sau să discute despre bucățile de improvizație pe care le-au produs, legându-le de situațiile lor personale. Sunetele și elementele muzicale create spontan devin mijlocul și focusul de comunicare, expresie și reflecție dintre participanți și terapeut.
Audiția – Este o metodă prin care terapeutul selectează piese pe care participanții le ascultă, în funcție de istoricul, dispoziția emoțională și obiectivele terapeutice ale acestora. Poate fi combinată cu imageria ghidată, adică exerciții de vizualizare pe fond muzical. Există o conversație inițială în grup, apoi audiția muzicală, inducerea relaxării și discuția de reflecție de la sfârșitul ședinței.
Reproducerea sau compoziția – Se referă la folosirea muzicii deja existente în terapie, prin reproducerea sau interpretarea unor selecții muzicale sau la crearea unui produs muzical specific: scrierea de piese, versuri, bucăți instrumentale, crearea unor produse audio sau video. Experiența astfel creată poate fi utilizată pentru a exprima anumite emoții, pentru a disputa gânduri sau pentru a crea interacțiuni de grup care pot facilita rezolvarea unor probleme.
Sursa: minteforte.ro
