COVID-19 nu a fost singurul subiect de știri anul trecut, deși se poate ca avalanșa de articole despre pandemie să fi creat această impresie. Pentru a dovedi că nu totul a fost o nenorocire, iată câteva dintre cele mai interesante știri pozitive din domeniul științei și tehnologiei din 2020.

În apele Australiei a fost descoperit cel mai lung animal din lume
Descoperirea a ceea ce ar putea fi cel mai lung animal observat vreodată a fost anunțată în luna aprilie. Sifonoforul de 46 metri lungime a fost descoperit într-un canion abisal de pe coasta de vest a Australiei cu ajutorul unui robot submersibil numit ROV SuBastian.

Un sifonofor este un organism colonial format din multe animale individuale, numite „zooizi”, care se reproduc asexuat.
Fiecare zooid îndeplinește o funcție specială pentru sifonofor – precum celulele din corpurile noastre – astfel încât colonia poate acționa împreună ca un lanț lung.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, alte 30 de specii noi în timpul expediției lor, la adâncimea de 4.5 kilometri.

Inteligența artificială a învățat să observe când un șoarece este „fericit” sau „trist”
Un studiu publicat tot în luna aprilie 2020 a dezvăluit modul în care neurologii de la Institutul Max Planck au folosit învățarea automată, un tip de inteligență artificială, pentru a deosebi emoțiile șoarecilor.

Prin monitorizarea mișcărilor mușchilor de pe fața și urechile unui șoarece, algoritmul a fost capabil să distingă expresiile care corespundeau plăcerii, durerii, stării de rău și dezgustului.

Cercetătorii au generat aceste emoții prin diferiți stimuli. Gustul unui lichid dulce a dezvăluit cum se manifestă plăcerea; un mic șoc electric a evidențiat grimase de durere; o injecție cu soluție de clorură de litiu a cauzat îmbolnăvirea animalului, iar un fluid amar i-a provocat dezgust.

O nouă tehnică permite fotografierea atomilor
O descoperire uriașă, făcută în iunie 2020, a provenit din lumea microscopică: dezvoltarea unei tehnologii care poate fotografia atomii individuali.
Folosind tehnica denumită microscopie crio-electronică, oamenii de știință de la Institutul Max Plank au emis electroni asupra unor mostre de proteine ​​înghețate, observând structuri de dimensiunea 1,2-ångström (o zecime de miliard de metru).

„Este, într-adevăr, o piatră de hotar. Aceasta a fost ultima barieră în materie de rezoluție”, a declarat Holger Stark, unul dintre cercetătorii implicați în proiect.

Totuși, tehnica imagistică nu a fost creată pentru a crește profilurile Instagram ale oamenilor de știință.

Progresele în microscopia crio-electronică îi vor ajuta pe experți să învețe cum funcționează proteinele, oferind informații care ar putea duce la crearea de medicamente mai eficiente, cu mai puține efecte secundare.

Iubirea de câini are rădăcini străvechi
„Cel mai bun prieten al omului este câinele”, spune o vorbă. Și se pare că aceste patrupede sunt prietenii noștri de mii de ani.

Un studiu realizat de oamenii de știință de la Institutul Francis Crick din Londra și publicat în luna octombrie a constatat că, în urmă cu aproape 11.000 de ani, existau deja cinci specii de câini.Unele dintre variațiile pe care le vedeți la câini astăzi provin din era glaciară”, a spus Pontus Skoglund, un coautor al studiului.

Unii oameni din preistorie își iubeau câinii atât de mult, încât i-au luat cu ei atunci când au migrat. Analizând genomul uman și pe cel al câinilor, oamenii de știință au descoperit că strămoșii suedezilor și-au luat câinii cu ei atunci când au plecat din Orientul Apropiat, în timp ce alții, plecați din aceeași zonă, s-au stabilit în Germania și s-au „împrietenit” cu câinii din partea locului, care erau mai bine adaptați la mediu.

Inima umană tipărită 3D realizată folosind celule stem
Într-un studiu publicat în iulie, cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au raportat că au realizat o pompă miniaturală pentru inima umană utilizând tehnologia de imprimare 3D.

Cercetătorii au imprimat 3D densități mari de celule stem, care au potențialul de a se dezvolta în orice tip de celulă, pe o matrice extracelulară, apoi le-au reprogramat pentru a forma mușchiul inimii. Folosind această metodă, au reușit să creeze, în mai puțin de o lună, un mușchi lung de 1.5 centimetri, care bate la fel ca o inimă umană.

„Nu mi-a venit să cred când ne-am uitat la vasul din laborator și am văzut că totul s-a contractat spontan și sincron și a putut muta fluidul”, a spus cercetătorul principal, Brenda Ogle.

Inimă este ca o pungă închisă, cu o intrare și o ieșire pentru fluid, și le permite cercetătorilor să măsoare modul în care organul mișcă sângele în corp.

Echipa intenționează acum să utilizeze modelul pentru a studia efectele diferitelor tipuri de leziuni și boli, precum și cele ale medicamentelor și ale terapiilor alternative.

Potrivit Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, bolile cardiace și circulatorii au cauzat în România 2.5 milioane de morți în perioada 2001-2016.

Cea mai detaliată hartă a universului
În luna iulie 2020 a fost prezentată cea mai detaliată hartă 3D a universului creată vreodată. Realizată de peste 100 de astrofizicieni, harta Extended Baryon Oscillation Spectroscopic Survey (eBOSS) a folosit descoperirile recente ale galaxiilor slab detectabile pentru a extinde diagrame mai vechi.

EBOSS nu numai că trasează măsurători detaliate a peste două milioane de galaxii, dar dezvăluie și modul în care universul s-a schimbat de-a lungul timpului.

Aceasta arată că expansiunea universului s-a accelerat acum șase miliarde de ani, posibil datorită forței pe care fizicienii o numesc „energie întunecată”.

Se așteaptă ca harta să stimuleze cercetările suplimentare asupra expansiunii universului, inclusiv prin DESI, proiectul Instrumentului Spectroscopic al Energiei Întunecate, care implică mulți cercetători eBOSS.

Sursa: incredibilia.ro